Toponime pe scurt – serial TROIA 13

In hartile Iosefine intocmite in 1764 de catre austrieci (Transilvania trecuse in posesia imperiului in vremea aceea) apar cateva toponime romanesti, evident, care ne ajuta in studiul de fata.
Primul este TROJANER WIRTHSTRAUS  in zona Zlatna, care se traduce in mai multe feluri, pentru ca limba germanica este destul de veche si incalcita. WIRTSTRAU (cu H absorbit si ultimul S pentru plural) inseamna INCREDERE ECONOMICA. Pe de alta parte, STRAU inseamna TUFIS dar si LUPTA si l-am intalnit si cu sensul de BARAJ sau BLOCAJ. WIRT poate insemna si CEATA sau GLOATA. Oricum, atata timp cat apare numele TROJANER, dormim linistiti, nu suntem cu capul.
Al doilea ar fi DIALLO GRECIJLOR. Nu cred ca sunt necesare comentarii aici.
Un altul este localitatea CHIMINDIA, situata pe langa Bobalna, intre Zalau si Dej. Acest CHIMINDIA este important pentru ca in Iliada, Homer scrie asa: “Si era tocmai ca pasarea cea cu viers dulce din plaiuri,/ Halchis numita de zei, de oameni numita Chimindis.” Iar la nota de subsol, domnul Pippidi scrie referitor la Chimindis: “Nici comentatorii antici ai lui Homer nu stiau la ce pasare se face aluzie. Orice presupunere in aceasta privinta e lipsita de temei.” E, iata ca nu mai e! Chimindis e Ciocarlia, pasarea populara si indragita romanilor, de unde deducem ca CHIM este CIOC. Astazi avem cimbru, chimen si alte plante care au aceasta radacina. Si probabil ca si numele chimiei vine tot din cioc (ne amintim de Thor cu CIOCanul si povestea lui CIOC). Englezescul Axe inseamna topor, de fapt are ca stramos ciocanul, ca arma, iar ciocanul si secera sunt frate si sora. Pe metopele de la Adamclisi puteti vedea armele troienilor ca fiind acele sabii curbate, asemeni
unor seceri. In greceste, ele se numesc axine si semanau cu un cioc de pasare, iar in romana se numesc baltag. Sabiile dacilor erau mostenire din acestea. Romanii au o legatura cu zeii pasari, credeti-ma pe cuvant!
Ne mai intereseaza un nume al unui munte, unul foarte important.

El este GARGAROS, varful Muntelui Mare pe care statea Zeus de privea razboiul Troiei. Homer il pomeneste fara vreo sfiala:
“Grabnica Hera urca dupa asta Gargaros, tuguiul
Marelui munte. (…)
Deci o lua spre iatacul, pe care Hefest il zidise
Mesteru-i fiu, potrivind cu usciorii vartoase canaturi,
Si cu trainica incuietoare ce n-o stie altul.
Zana se furisa acolo si usa cea lucie-nchide (…)
in sala de-aram-a lui Zeus (…)
Amandoi insa ei intr-o clipa zburara
Pana sosira pe muntele plin de izvoare si fiare,
Unde gasira pe Zeus departe privind de pe-o culme,
Sus pe Gargaros (…)“
Totul este explimat ca si cum Zeus era intr-o sala construita in adins pe varful Idei, muntele, si de acolo privea razboiul. Doar ca pare mai degraba ca il privea prin anumite dispozitive. Oricum, este interesant dar nu aici urmarim sa ne oprim. Acest nume GARGAROS apare in diferite forme de-a lungul istoriei. Spre exemplu, cu circa 4000 ani in urma fata de Razboiul Troian muntele se numea GORGOROTH. Il intalnim in cartile lui Tolkien si este muntele din mijlocul platoului tarii numite Mordor, taramul Intunericului. Studiind harta lui Tolkien, localizam acest platou pe langa Alba Iulia unde gasim astazi localitatea TARTARIA (la 48 de km de Deva, Troia). TARTARIA este mostenirea din TARTAR, acolo unde zeii care se cheama Titani isi au locuinta. Asadar, calatoria acestui nume pleaca din GORGOROTH, trece prin GARGAROS si devine TARTAR(OS). Marea Unire a romanilor nu are loc degeaba la Alba Iulia!
Acum, oricat am incerca sa gasim acest munte, varf de munte mai exact, ar insemna sa fim extrem de ambitiosi. Si nu suntem momentan. Atat doar ca in N de platoul unde se afla Tartaria (pe unde trece si Muresul – Sirionul) se afla un grup de munti, iar acolo este o cetate numita Cetatea Tãutului, dupa numele localitatii Tãut (cu ã de la pãlãrie si t de la tigarã). Acest Taut nu vine din alta parte decat din TÃTUT, diminutivul lui TATÃ. DUMNEZEU TATAL, DOMNUL ZEU TATAL.
Numai bine va doresc!